Loading ...parte din lucrurile pe care intentionam sa le scriu despre subiect le-am spus cu ocazia comentariilor de la postarea precedenta
le multumesc lui Ionut si Victor pentru opiniile pertinente si participarea la dezbatere
deoarece subiectul e prea lung o sa sintetizez acum ideile principale:
- clientii au semnat fara sa citeasca si fara sa inteleaga pe de-a-ntregul ce fac si care pot fi consecintele dar nici bancile nu s-au chinuit prea mult sa le explice cum sta treaba
- au plecat de la premise naive in contactarea creditelor
- blameaza bancile ca nu le-au pus la dispozitie din timp contractele desi nu si-au pus problema asta la semnarea contractului, cu exceptiile de rigoare
- nu inteleg ce inseamna faptul ca banca va uza de toate mijloacele legale pentru recuperarea datoriei cu atat mai mult cu cat banca a imprumutat la randul ei cea mai mare parte a banilor ( de la deponenti, alti creditori, actionari, etc )
- considera in mod eronat ca dobanzile si comisioanele sunt mari si ca daca scade euriborul sau roborul trebuie sa scada si dobanda si nu inteleg faptul ca acum dobanda este in primul rand o masura a riscului nu a costului
- clientii invoca necunoasterea legii ca argument in favoarea lor si acuza bancile ca nu le-au adus la cunostinta prevederile legii … desi este in prumul rand obligatia lor sa se informeze in privinta unei actiuni pe care urmeaza sa o intreprinda in interesul lor
- considera ca toate contractele sunt pline de clauze abuzive desi practic semnand contractul in mod benevol si-au asumat acele clauze
- bancile au profitat de anumite regementari ( sau chiar nereglementari ) legislative pentru a-si proteja mai bine interesele si profitul iar clientii le reproseaza asta
- anumite institutii ale statutului ( BNR, ANPC, etc ) nu apara suficient interesele clientilor
- una peste alta criza a adus pierdere atat clientilor cat si bancilor dar incontestabil a adus o mare responsabilizare din partea ambelor parti lucru fara indoiala pozitiv …
in zilele urmatoare o sa mai formulez cateva definitii ( usor intapatoare nu de DEX ) si la alti termeni din domeniu ca sa-i raspund si lui Analitix
iar despre vina bancilor o sa vorbesc mai tarziu … mult mai tarziu …
Echivocul din momentul semnarii contractului are ca sursa atat ignoranta clientilor in materie contractuala, fireasca in conditiile in care zeci de ani nu au avut parte de astfel de relatii cu institutiile, dar si interesul bancilor de a nu intra in detalii contractuale in momentul semnarii. Sa fim seriosi, bancile au vrut sa vanda ceva scump si exista cerere. Vrei sa-i arati cetateanului costul real, semnificatia clauzelor, consecintele juridice in momentul in care l-ai agatat ca si client pe o piata foarte concurentiala sau vrei sa faci “vanzarea” cat mai repede?
Naivitatile clientilor pe care tu le-ai expus exista sau au existat in mod neindoielnic. Dar cine ar fi trebuit sa-i informeze? Si daca ar fi citit contractele de credit cati crezi ca ar fi priceput ce scrie acolo? Cati aveau notiuni financiare si mai ales juridice? Exista doua principii in drept: nimeni nu poate invoca in apararea sa necunoasterea legii si “in dubio pro reo”. Daca primul este de bun simt, al doilea va cunoaste aplicarea in practica judecatoreasca pe masura ce contractele de credit vor ajunge in stadiul litigios. In masura in care contractele bancare contin clauze prea generale, neclare, acestea ar trebui sa fie interpretate in favoarea debitorului. Contractele bancare sunt pline de clauze in care se spune ca “banca isi asuma dreptul ca in momentul in care apare …orice sa faca….orice” unde “orice” inseamna chiar orice. De exemplu, banca isi poate modifica dobanda in functie de conditiile de pe pietele financiare. Pai daca sunt banca pot considera in orice moment ca s-au depreciat conditiile si-ti maresc dobanda de nu te vezi…
asybaris
“Dar cine ar fi trebuit sa-i informeze?”
Indubitabil, ei insisi si nimeni altcineva!
evident ca asybaris are dreptate atunci cand spune ca ” in masura in care contractele bancare contin clauze prea generale, neclare, acestea ar trebui sa fie interpretate in favoarea debitorului ” … corect … asa este si asa va fi
dupa cum am spus bancile au o incontestabila parte de vina la toata situatia dar deasemenea dupa cum am mai spus eventualele erori ale bancilor ( voite sau nu ) nu le scuza pe cele ale clientilor dupa cum nu e vina bancilor ca au exploatat la limita moralitatii unele lipsuri in legislatie …
si inca un aspect important : sunt peste 40 de banci in Romania … suficiente ca sa nu-si permita orice marire si in orice conditii a costurilor … pe de alta parte indiferent cat ar fi costurile, clientii tot mari le vor considera … asta ca sa nu intram in detalii legate de influenta foarte negativa a unui RMO asa mare ( unic in lume ) asupra costului final al unui produs bancar
si chiar as fi curios : cat ati considera ca ar fi costul normal al unui credit negarant cu ipoteca in conditiile actuale ? dar cu ipoteca ?
si nu in ultimul rand: fara banci nu am fi avut masini, case noi, mobila noua excursii in strainatate, investitii in fabrici noi, supermarketuri si nici chiar amaratelea alea de sosele pe care le avem acum … si lista poate fi enorm de lunga + un milion de someri in plus fata de cat avem acum …
@vala
Costul pe care eu, personal, il consider normal al unui credit garantat sau negarantat ar trebui sa fie…cu dobanda (DAE) FIXA pe toata perioada, si scutit de tot felul de comisioane, iar contractele sa fie redactate intr-o formula clara si cat mai transparenta, cu cat mai mici posibilitati de interpretare.Iar in ceea ce priveste clientul, suma lunara de rambursat sa nu depaseasca 20, hai maxim 25% din veniturile lunare, “nete, certe si exigibile”, ca sa zic asa. A, si in orice caz, creditul sa fie luat in moneda in care ai veniturile, fara exceptie!
@vala
Si sa dispara “idiotenia” aia de comision de rambursare anticipata!
Si perioada maxima de rambursare 10 ani.
- eu ca banca NU asa da niciodata un credit cu DAE ( sau dobanda ) fix(a) …ar trebui sa fiu nebun … pentru ca indiferent cat de inteligent as fi nu pot prevedea ce evenimente se pot intampla pe parcursul derularii unui credit …
- referitor la formula de calcul … ce propunere ai ?
- referitor la suma care sa nu depaseasca 25 % din venituri; e discutabil din urmatoarele motive: pe de o parte veniturile pot scadea pana la disparitie si pe de alta nu pot trata la fel un client cu 200 de euro venit lunar fata de unul cu 2000 de euro … pe cel cu 2000 de euro l-as indatora ( procentual din venitul lui ) mai mult din simplul motiv ca ii ramane suficient pentru intretinere … de ce sa pierd piata potentiala dintr-un motiv arbitrar ?
- comisionul de rambursare anticipata nu va diparea … cuantumul lui este – sunt de acord – nepermis de mare
- referitor la clauzele clare … acum sunt clare … clientii sa mearga la scoala …
imi aduc aminte cum arata un contract de credit acum 12 ani … incapea in doua pagini … acum are 20 … de ce ? simplu … cazuistica executarilor a obligat bancile sa prevada in contracte orice situatie litigioasa si ASA TREBUIE SA FIE ! … get used to it
de ce doar 10 ani ? de ce nu 12 sau 8 sau 15 sau 4 sau 20 ?
@vala
-” eu ca banca NU asa da niciodata un credit cu DAE ( sau dobanda ) fix(a) …”
Pai vezi, io d’aia am fost la scoala:
In cazul asta, atunci la revedere credit, pacat de banii dati pe reclama!:)) Daca n-o sa dai niciodata, intr-o buna zi vei disparea. Paguba-n ciuperci.
Referitor la formula de calcul, in conditiile de predictibilitate (ceea ce ma intereseaza pe mine) pe care le-am expus, devine mai putin importanta formula de calcul si valoarea DAE. Sau, mai bine zis, in functie de ce vreau sa fac cu banii, poate sa-mi convina si un DAE de 10 si unul de 25%!!
Si ca sa revin la punctul 1, nu te impiedica nimeni , ca in cazul dobanzii fixe pe toata perioada, aceasta sa fie cu cateva puncte procentuale mai mare decat la altii (ca sa-ti acoperi riscurile de roll-over, sau inconvenientul actionarilor de a aduce bani d’acasa in caz ca lucrurile merg prost).Explica-mi asta si lasa-ma pe mine clientul sa decid daca merita sau nu.
Altfel, scuza-ma, never say never!:
2) In legatura cu comisionul de rambursare anticipata: poate ca am exagerat, hai sa zic maxim 0,5% din SOLDUL creditului.
3) De ce 10 ani? Ciclicitatea pietelor…
In plus, stai sa ne intelegem, ne-ai intrebat care ar fi parerea noastra de clienti, nu cum “gandeste” banca.
De fapt asta e si prima mare problema dintre banci si clienti: imposibilitatea negocierii clauzelor contractuale, si lipsa de variante ale clientului (practic cartel al bancilor).
“pe de alta nu pot trata la fel un client cu 200 de euro venit lunar fata de unul cu 2000 de euro … pe cel cu 2000 de euro l-as indatora ( procentual din venitul lui ) mai mult din simplul motiv ca ii ramane suficient pentru intretinere … de ce sa pierd piata potentiala dintr-un motiv arbitrar ?”
1) Ca reprezentant al bancii vrei sa te cred ca ai da un credit unuia cu venituri de 850 de lei?!
Iti trimit eu vreo 5, sa vedem…
2) Pai daca-l indatorezi p’ala cu 2000 de euro pana la 70-80-90% din venituri (aici nu ma poti contrazice, stiu o gramada de cazuri, si asta e tot din vina voastra a bancilor, ca ati ezitat atata raportarea “pozitiva” la biroul de credit, din teama de a nu va sufla concurenta clientii “buni”) nu-l trimiti automat in categoria lower-class a celui cu 200 de euro? Ca sa nu mai spun ca pentru intretinere, asta din urma, cheltuie cu totul alte sume.
Apropo, ce parere ai, ca reprezentant al bancii, de “falimentul personal”?
- nu sunt deloc ingrijorat de disparitie … mai degraba tu nu vei lua credit atata timp cat vei vrea dobanda fixa si piata iti va oferi doar variabila … paguba’n ciuperci
- deci nu ai o formula de calcul … ma gandeam eu …
- comisionul de rambursare anticipata … de acord
- sunt de acord ca pietele sunt ciclice dar nu au precizie de metronom … deci revin de ce 10 ani si nu 12 sau 8 ? ca sa nu mai vorbesc ca o banca isi poate asuma riscul sa de pe 30 ani chiar daca prinde unul sau doua cicluri … clientul trebuie sa o faca la fel … nici un credit nu s-a dat vreodata in lumea asta cu forta
- la cei cu 850 lei in functie si de alti factori le-as da un card cu limita de 500 ron si DAE 35 … si acu’ pe bune …daca ei nu ar plati si eu le-as executa bunurile pentru 500 de lei, eu as fi de vina ??
- nu as indatora pe nimeni la 70 % sau mai mult si nici nu am facut-o vreodata … dar pe cel cu 2000 de euro l-as indatora cu 50 %
- sunt pentru raportarea pozitiva in birou
- si referitor la falimentul personal…e o falsa problema … sunt neutru fata de ea … nu tot ce fac americanii se potriveste la noi … nu cred ca falimentul personal ar ajuta sau incurca mai mult lucrurile indiferent daca e sau nu criza …
in incheiere : da, am intrebat parerea voastra de clienti … as vrea sa cred ca o sa reusesc pana la urma sa conving clientii ca problema nu sta in negocierea clauzelor contractuale ci in cunoasterea propriilor limite, pentru ca daca ajungi somer ca PF sau dai faliment ca PJ, nici o clauza nu te ajuta indiferent cat de bun negociator ai fost … practic clientii trebuie sa inteleaga la randul lor si mentalitatea bancilor dincole de acuzele ieftine de genul : camatari cu acte in regula, cartel, jupuirea clientului , dobanzi mari, etc
ionut….sa nu crez ca daca vei lua credit cu dobanda fixa, atunci ea o sa ramana pe 30 de ani fixa….
In contracte vei gasi o clauza prin care banca isi rezeva dreptul sa majoreze dobanda. In acest caz te va notifica si iti va cere sa semnezi un act aditional…daca nu-l semnezi esti invitat matale sa te refinantezi de la alta banca…
Vala, crezul meu este ca in societatea asta trebuie sa existe institutii care sa cultive creditul printre clientii retail cu avantaje si dezavantaje…
in prezent avem doar insititutii care in loc sa educe clientii, se duc la banci si le controleaza si le dau amenzi…cat reprezinta acele amenzi pentru banci…nimic…le platesc din scarba si-si vad de treaba….dar problema tot nu se rezolva…
prin urmare, daca am avea clienti educati in credite, atunci se va crea o presiune asupra bancilor, care vor fi obligate de concurenta si de principiile pietei libere sa se adapteze si sa ofere produse transparente.
Pe de alta parte, consider ca si bancile se vor implica intr-o astfel de educatie a clientilor lor, pentru ca si interesul lor este sa trateze cu clienti care sa nu le faca probleme si sa sune cu scandal la fiecare extras sau la fiecare rata.
@ descultiieuropei
sunt de acord ca trebuie sa existe mai multe institutii de reglementare si educare in domeniu financiar … inclusiv bloguri
iar bancile se vor implica mai mult in educarea clientilor dupa experienta crizei …
dupa cum si clientii se vor implica mai mult in educarea bancilor
referitor la dobanda fixa… bancile la randul lor nu iau credite cu dobanda fixa … de ce sa-si asume riscuri neprevazute ?
@vala
1) Pai, atunci apelul tau cu clientii care “tre’ sa seduca la scoala” e usor ipocrit. Daca toti ar face asta, s-ar informa, voi n-ati da decat credite guvernamentale:))
Apropo de “dai faliment sau ajungi somer”, parerea mea e ca, cel putin la ora actuala tot bancile gresesc, nepunand in functiune executarile silite, pentru ca tot ele au de pierdut (si-o dau “dupa cires” cu reesalonari si amanari de plata, ca sa nu-si strice bilantul, ca sa nu fie nevoite sa mareasca provizioanele, ca nu vor sa plateasca costurile executarilor, ca n-au ce face cu bunurile executate, fie ele locuinte sau restul, etc.) Mentalitatea bancilor este de “eu trebuie sa castig in orice situatie, tu client trebuie sa-ti asumi toate riscurile si sa platesti oricum si pentru greselile mele si pentru ale tale odata ce ti-ai pus semnatura pe contractul “nenegociabil”. Iar punctul asta de vedere clientii nu-l vor intelege niciodata, pentru ca repet e fundamental gresit d.p.d.v. economic. Si mai degraba, vor pierde ei tot decat sa castige ceva banca, acest ceva fiind in opinia lor nejustificat. Asta e o “axioma” economica si din cauza ei bancile vor avea mari probleme (mai ales daca statele se hotarasc ca a venit vremea sa se descurce singure.) Asta apropo de ce partener serios al economiei sunt bancile. In cazul de fata las pe ceilalti participanti si spectatori la discutie, sa aprecieze cat de “ieftine” sunt acuzele de genul “mentalitate de camatar”, cartel, jupuire a clientilor. Cat despre dobanzi repet, in ceea ce ma priveste, odata ce semnez un contract cu banca sigur ca IN ACEL MOMENT consider ca nu sunt mari. Problema mea e alta: ca sunt MARITE DISCRETIONAR SI ARTIFICIAL pe parcursul derularii contractului, pentru ca banca nu e de acord sa-si asume nici un risc.Pardon!
2) De ce as avea o formula de calcul, cata vreme, pentru mine e irelevanta? Pe mine ma intereseaza doar daca conditiile si costul total (pe care repet, am pretentia sa-l cunosc de la inceput, o fi deformatie profesionala:) ale creditului imi convin.
3) Ceea ce trebuie sa inteleaga clientii, e ca 500 de lei “credit” nu merita sub nici o forma sa-si puna semnatura pe un contract cu banca. Ce faci cu 500 de lei? Pai pe aia ii poti economisi destul de repede. Oricum cu ei nu-ti poti achizitiona decat ,eventual, un bun de folosinta indelungata care NU se achizitioneaza sub nici o forma prin credit. Iar cardul, e unul dintre cele mai mari “pasive” pe care le poate achizitiona un client. Nu mai vorbesc de infrastructura precara a POS-urilor, de functionarea lor de multe ori defectuoasa, de lipsa lor in majoritatea magazinelor si institutiilor, etc. Pentru 500 de lei mai bine suni un prieten:))
4) Sigur ca in conditiile actuale esti pentru raportarea pozitiva la birou. Cin’ s-a fript cu ciorba sufla si-n iaurt.:))
5) Cat despre falimentul personal, nu e nici o falsa problema, oamenii nu sunt sclavi (sau nu ar trebuisa fie). Sunt situatii in care chiar clientul a fost de buna-credinta si nu mai poate plati. Ce faci, ii ruinezi toata viata. E foarte adevarat , ca pe mandrele plaiuri mioritice, o gramada de insi si-ar declara “falimentul personal”, ei nefiind de fapt in aceasta situatie,. De aceea ar trebui cantarite bine toate implicatiile si pus la punct un sistem foarte riguros de urmarire a “falimentatilor”.
descultiieuropei
“ionut….sa nu crez ca daca vei lua credit cu dobanda fixa, atunci ea o sa ramana pe 30 de ani fixa….
In contracte vei gasi o clauza prin care banca isi rezeva dreptul sa majoreze dobanda. In acest caz te va notifica si iti va cere sa semnezi un act aditional…daca nu-l semnezi esti invitat matale sa te refinantezi de la alta banca”
Simplu: atunci nu iau credit. Pai decat sa iau credit cu dobanda CARE POATE CRESTE ORICAT, la latitudinea bancii, de 10, 20 de ori, daca nu ma crezi, ia un contract si citeste-l, si dupa aia sa ma plang ca m-a inselat banca, sorry da’ nu servesc.
@vala
“referitor la dobanda fixa… bancile la randul lor nu iau credite cu dobanda fixa … de ce sa-si asume riscuri neprevazute ?”
Nu-i problema mea, client fiind. Putin imi pasa de unde se imprumuta banca. Sa le ia, ii opresc eu? Si pentru ca in orice afacere riscurile trebuiesc impartite de catre ambele parti. Altfel nu-i afacere, e “gainarie”, “jupuire” pe fata si cel ce procedeaza asfel are “mentalitate” de camatar sau de samsar.
@vala
Apropo, clientii mai trebuie sa constientizeze, ca in conditiile dobanzii variabile, pur si simplu NU POT sa-si raspunda la intrebarea care va fi costul TOTAL al creditului accesat pentru achizitionarea bunului X (decat dupa plata completa a acestuia, adica unii dintre ei pe la pensie!), si prin urmare, daca achizitia merita sau nu.
@ 15.1
nu e ipocrit, chiar cred ca clientii ar trebui sa fie mai educati, spre binele lor … Nu sunt proprietar de banca asa ca daca nu o sa dea credite, asta e … dar creditul nu a aparut ieri si nu va disparea maine .
sunt de acord ca in principiu bancile nu ar trebui sa amane executarile cel putin la cei fara prea multe perspective… dar nu decid eu asta … am propus clienti spre executare si managementul a respins propunerea …
mentalitatea clientului este asta : ” eu vreau sa stiu exact si acum cat ma costa si orice alt risc sa nu mi-l asum eu ci banca ” ceea ce e fundamental gresit …
bancile exista pentru a face profit nu pentru a prelua riscuri greu de anticipat … ca si gogoseriile sau comerciatii de suruburi …
criza a adus comportamente noi la banci … shit happens … si revin prin clauzele din contracte bancile si-au luat masuri anticriza …asta clientii numesc ” marire artificiala si discretionara a costurilor ” … deci again, ce ar vrea clientii? ca bancile sa piarda desi au clauze care le permit sa nu o faca ? raspunsul clientilor: DA !; raspunsul bancilor: NU ? propuneri ?
15.2 gresit … ar trebui sa te intereseze mai multe lucruri … mult mai multe ( pe tine ca client in general – ca in particular sunt convins ca te intereseaza ) …
15.3 eu as putea face profit pentru patron ( si un bonus pentru mine – ca tot sunt blamate bonusurile ) si din aia cinci clienti cu 850 de lei salariu … any problem ?
15.4 eram de acord dinainte de criza …
15.5 tot sunt de parare ca nu e o problema … referitor la cei care sunt de buna credinta dar acum nu mai pot plati, mentionez ca intotdeauna prima optiune a bancilor va fi esalonarea … executarea e pentru cei fara perspective
16 dupa cum am spus, creditul nu se da cu forta … si pentru ultima parte vezi 15.2
in incheiere : militez pentru o mai buna educare a clientilor … dar ei trebuie sa constientizeze si sa vrea asta ! …
sunt pline scolile de loaze ! chiar crezi ca in primul rand sunt de vina profesorii ca nu le-au explicat destul ? sau loazele ca pur si simplu nu vor sa invete ? … cam asa e si cu clientii bancilor … nothing personally … si cam asa e cu tot electoratul roman ca tot vin alegerile
@vala
“mentalitatea clientului este asta : ” eu vreau sa stiu exact si acum cat ma costa si orice alt risc sa nu mi-l asum eu ci banca ” ceea ce e fundamental gresit …”
“raspunsul clientilor: DA !; raspunsul bancilor: NU ? propuneri ?”
Logic, din moment ce o banca isi inceteaza existenta fara clienti, pe cand reciproca nu e valabila:).Economia precede aparitia bancilor si nu invers! La fel economia guverneaza banul si nu invers. Si DA, asa e, creditul nu se da cu forta.
Propuneri: clientii sa refuze creditele in conditiile actuale. Se poate trai si fara credit.
In plus, prin insasi faptul ca iau un credit imi asum o serie de alte riscuri (inclusiv sa fiu executat silit).Deci, prin faptul ca vreau predictibilitate in ceea ce priveste costurile, nu inseamna ca banca preia tot riscul.
Bancile si-au luat “masuri anticriza” pentru ca stiau ca modelul acesta de creditare e nesustenabil si va duce la … criza. Au “uitat” insa sa-i anunte si pe clienti, mai ales ca pentru ele exista “bail-out” (platit de contribuabili, adica tot de clienti), in timp ce pentru acestia (cel putin in romania) nu exista.
15.2 Probabil ca ma intereseaza mai multe lucruri, dar sunt irelevante, in raport cu cele 2: predictibilitatea platilor si costul total.
15.3 Repet vorbesc din punct de vedere al unui client, nu al al unui reprezentant al bancii, din punctul caruia de vedere ai perfecta dreptate.
Cata vreme sunt om de afaceri, ar fi culmea sa fiu impotriva bonusurilor, insa:
a) Politica bonusurilor bancare, a fost implementata cu buna stiinta de catre proprietarii bancilor, care stiau ca sunt “too big to fail”, pentru a capata o cat mai mare “felie din piata”, fara o analiza riguroasa a riscurilor, ceea ce a dus la situatia actuala.
2) Cata vreme esti privat (de capul tau) poti da cate bonusuri vrei si te poti intamnde mai mult decat ti-e plapuma, pe “barba” si buzunarul tau. In momentul in care, din capitalistul feroce de pana atunci devii o “mata” lesinata, constienta brusc de “binefacerile” socialiste, implorand ajutorul statului, pe care pana atunci l-ai acuzat (si de multe ori pe buna dreptate) ca reglementeaza MULT SI PROST, se schimba socoteala si nu mai pot fi de acord.
Inca odata, iti multumesc pentru ca faci efortul ( eu unul nu-l fac, n-am blog) sa intretii blogul asta si pentru ca aici este un spatiu unde imi pot expune (si eu si altii) ideile si comentariile, ceea ce nu poate fi decat benefic si bancilor si clientilor lor.
@vala
“sunt pline scolile de loaze ! chiar crezi ca in primul rand sunt de vina profesorii ca nu le-au explicat destul ? sau loazele ca pur si simplu nu vor sa invete ? …”
Cata vreme vorbim de invatamant obligatoriu si “gratuit” raspunsul e DA. Vina e exclusiv a sistemului.
propunerea cu clientii care refuza creditarea este nerealista …
pe acelasi principiu am putea sa nu mergem nici unul la vot …asa ca sa-i invatam minte ! sau sa nu mai platim gazul pana nu-l ieftinesc … la urma urmei e o resursa naturala
si da … se poate trai fara credit … se poate trai si fara curent, fara internet, fara TV, fara telefoane mobile sau fara masini … doar ca un pic mai rau …
daca in exemplul meu vina e a sistemului, atunci asa e si cu bancile… BNR-u ‘ e de vina …
@vala
“… doar ca un pic mai rau …”
Mult mai bine totusi decat … falit si dator vandut, uneori pe viata…pentru ca bancile nu accepta riscuri!
Nu crezi?
“daca in exemplul meu vina e a sistemului, atunci asa e si cu bancile… BNR-u ‘ e de vina …”
NU, pentru ca un credit nu e OBLIGATORIU si GRATUIT (adica subventionat de stat). Atunci, da, vina exclusiva ar fi a BNR, ca institutie controlata de stat.
neperformantele acum sunt la 2.7 % …. daca mai punem gunoiul de sub pres plus un 2010 mai rau, ajungem la maxim 15 % dupa parerea mea … mult …dar asta inseamna ca 85 % NU ajung faliti chiar daca sunt datori… si asta pe criza !…si ca de bine de rau reusesc sa-si duca creditul si sa traiasca un pic mai bine … deci nu e cazul sa fi asa de negativist … creditul are si el destule parti bune in ciuda faptului ca trebuie sa te indatorezi si sa te expui unor ” neasumari de risc ” de catre banci
pai atunci …clientii sunt de vina …
@vala
Pai si eu ce spun? Ei sunt de vina ca accepta sa semneze acele contracte in conditiile impuse de banca.
De fapt chiar tu afirmi, in articolul de baza, ca una din naivitatile clientilor a este ca:
“- considera ca toate contractele sunt pline de clauze abuzive desi practic semnand contractul in mod benevol si-au asumat acele clauze.”
Suntem amandoi de acord ca creditele nu sunt obligatorii (date cu forta), eu dau ca solutie refuzul de a accepta aceste contracte, in contrapartida cu a le semna “ca primaru’” si apoi a se plange peste tot ca i-a pacalit” banca, iar tu imi spui ca refuzul de a lua credite, IN CONDITIILE ASTEA, este o propunere nerealista.
Nu inteleg! Atunci care e propunerea ta?
Cat despre creditele neperformante, esti optimist, si-o sa-ti dau imediat un argument:
http://www.bankaustria.at/en/open.html?opencf=/en/18539.html
Capitolul cee research -> publications -> cee banking study ->
DETERIORATION IN CREDIT QUALITY IS TODAY’S CHALLENGE
Imprumuturile cu restante mai mari de 30 zile in romania sunt de 17.8% din portofoliul de credite al intregului sistem bancar. Date pana la luna mai 2009.
Studiul Bank Austria se bazeaza pe “UniCredit Group CEE Strategic Analysis, local CBs, IMF”
Sigur, imi poti replica ca restanta mai mare de 30 de zile nu e neaparat “non performing”, dar:
- in conditiile actuale tinde sa devina.
- observa te rog, ca datele sunt din luna mai, iar situatia ( date macroeconomice, situatia financiara a firmelor, somaj, etc., basca situatia politica si amanarea urmatoarei transe de imprumut de la FMI) intre timp s-a inrautatit.
- standardele de “raportare” in romania sunt…asa…mai “speciale”
- sa numai vorbim de infiintarea de “entitati”, in cadrul aceleiasi banci, care preiau (cumpara, culmea, tot pe banii bancii!) portofoliile de credite neperformante, practic asta insemnad trecerea datoriilor dintr-un buzunar in celalalt, in felul asta creditul figurand ca “rezolvat”, bilantul “curatat” si se scapa si de obligatia de a constitui provizioane.
Asa ca, in “privinta neperformantelor”, mai stam de vorba…
@vala
Vreau sa mai adaug ceva pentru acuratetea informatiei, sper sa nu te plictisesc da’ tu m-ai provocat cu “neperformantele”.
In studiul de mai sus, graficele sunt trecute sub subtitlul:
Impaired Loans Ratio (Total Banking System, % of Gross Loans)(1),(2)
Unde:
(1) Incl. loans classified under substandard, doubtful and loss categories;
Observa te te rog, ca din totalul de 17,8% studiul nu este impartit si pe cele trei categorii, astfel, neavand toate datele, am cosiderat (optimist) totalul ca apartinand celor sub-standard (intarzieri > 30 de zile), desi, in mod cert, existau si cele “indoielnice” (intarzieri> 60 de zile si “pierderi” (> 90 de zile ) inca din luna mai.
In problema asta, din considerentele expuse in postul anterior, eu nu m-as baza atat de mult pe cei 2,7% raportati de BNR…
@vala
Inca ceva si ma opresc (ajunge pentru o singura zi):
Fie si cazul in care prognoza ta cu prvire la “neperformante” se va dovedi reala.
15% de potentiali “faliti”, dintr-un total de cca. 5 milioane de “creditaci”, inseamna 750000 de persoane!! Imens…
propunerea mea este : clientii sa se informeze mai mult si mai bine inainte de decizie si sa ia credite dar cu mai multa prudenta … sa incerce sa negocieze daca pot, unele clauze, sa nu se indatoreze in limita veniturilor, sa ECONOMISEASCA, sa nu cheltuie creditele pe consum … ( una din probleme creditarii a fost si aceea ca s-au luat credite si folosit aiurea ) … eu personal as da cel putin 80 % din credite pentru investitii nu pentru consum … iar deciziile de consum sunt ( unele ) de o prostie imensa … le mai sugerez clientilor sa nu-si mai cumpere masini de peste 2000 cc ei locuind intr-un apartament comunist , si lista poate fi foarte lunga ( in treaca fie spus am un profund dispret pentru cei care au doua telefoane mobile unelechiarpe credit ) … le mai sugerez sa nu-si cumpere toata rahaturile in rate direct din magazin , etc, etc
nu conteza exact cifrele la neperformante mai ales ca criza nu a trecut inca si nu putem calcula … dar principial, la scara unei generatii, cei mai multi NU falimenteaza deci reusesc sa se dezvolte pe credit … asa ar si trebui …
creditul e ca o masina … daca esti idiot faci accident ; asta nu inseamna ca nimeni sa nu mai cumpere masini…si in cazul unui accident nu e vina masinii ca ai bagat-o in pom, ca ai condus pe contrasens, ca ai baut sau ca nu ti-ai pus centura … ideea e ca trebuie sa fi responsabil si informat … ceea ce clientii bancilor nu prea au fost … am mult prea multe exemple zilnic ca sa ma insel …
@vala
Pai si la masini problema e tot “contractul” (citeste obtinerea permisului) si care implicand o institutie a statului, politia, e din start o activitate marcata de coruptie. Pentru mine primul semn ca un cetatea este iresponsabil, este acela ca ofera spaga pentru obtinerea permisului, neconstientizand care sunt implicatiile unui asemenea gest. Daca ar fi dupa mine acel cetatean si-ar pierde definitiv dreptul de a obtine permis. De aici si lipsa de RASPUNDERE in ceea ce priveste eliberarea permiselor, cu consecintele care se stiu forte bine. In acest sens, cred ca sistemul american este mult mai bun (nu perfect), cel in care permisul (dreptul de a conduce) ti-l da instructorul care RASPUNDE in solidar cu tine (cel putin o perioada).
In ceea ce priveste clientii bancilor, propuneri:
Sa inteleaga ce este acela un credit, adica aducerea bunastarii viitoare in prezent, printr-o promisiune de plata, pe baza unor venituri ipotetice viitoare. Acesta este un risc.
Sa inteleaga ca aceasta promisiune de plata implica costuri mai mari decat suma imprumutata, acesta fiind alt risc.
Sa inteleaga ca economia si lumea actuala sunt guvernate de “principiul disciplinei contractuale” ( si asa trebuie sa fie), cu alte cuvinte odata ce ai semnat un contract trebuie sa-l respecti. – alt risc.
Sa inteleaga ca , in cazul dobanzii variabile, acel cost nu poate fi estimat – alt risc.
Sa inteleaga ca banca, va incerca sa -si minimizeze pe cat posibil riscurile, el fiind acela care le va prelua (uneori in totalitate) – alt risc.
Sa inteleaga ca sintagma “economisire prin creditare” e o idiotenie absoluta!!
Sa inteleaga ca institutiile statului, care ar trebui sa vegheze asupra drepturilor lui, “dorm in papuci” – alt risc.
Sa constientizeze ca actualul sistem bancar, bazat pe “fractional reserve banking” si moneda fiduciara, este din start fraudulos, banca facand o promisiune de drept de proprietate asupra aceluiasi bun (moneda), unor 2 persoane diferite, CONCOMITENT, adica si creditorilor ei (depunatorii) si debitorilor (”creditacii”), iar ca acest lucru se face cu ajutorul neprecupetit si sub pavaza autoritatilor statelor. – alt risc.
http://misesromania.org/247/
Sa inteleaga astfel ca acest sistem de functionare, duce la aparitia ciclurilor economice (boom -bust), ca valoare unui “activ” nu poate urca la infinit, ca exista si devalorizarea lor.
Exemplu: accesezi un credit pentru o casa, pe care o pui gaj la banca.
Cata vreme, tu respecti contractul cu banca si platesti imprumutul, si ne aflam intr-un boom economic (valoarea relativa a locuintei creste) lucrurile sunt o.k. Daca apar greutati la plata creditului, si-n ultima instanta nu-l mai poti plati, banca executa garantia si se intampla 3 lucruri:
a)daca a vinde casa cu o suma care sa acopere imprumutul, este destul de o.k, mai putin pentru tine care ai pierdut casa , avansul si ratele platite pana atunci, dar macar nu ramai dator
b)cazul cel mai fericit, banca vinde casa cu o suma mai mare decat valoare imprumutuli, stinge datoria ta fata de ea, si-ti returneaza diferenta de bani
c) cazul nefericit cand din vanzarea casei nu se acopera tot imprumutul si tu ramai dator bancii pentu diferenta.
In momentul in care apare contractia economica, valoarea acelui bun scade, banca este indreptatita prin contractul pe care l-ai semnat sa reevalueze garantia si sa-ti ceara sa reintregesti valoarea acesteia (eventual sa aduci alte garantii), sau sa-ti mareasca dobanda. Daca se ajunge la executare silita, aproape in 100% din cazuri, executarea garantiei nu acopera valoarea imprumutului, tu ramai dator, in plus fata de prima situatie, ai mult mai putine sanse de redresare datorita contractiei economice, salariilor in scadere, somajului in crestere, etc.
Oricum banca va prefera intelegerea amiabila (amanarea , reesalonarea) executarii silite, DAR, aceste situatii maresc intotdeauna costul creditului!
Din cate imi dau seama, intervalul de aparitie si durata a ciclurilor economice tinde sa scada, de aceea, daca tot iei un credit, e de preferat ca periada de returnare sa fie cat mai mica.
Despre creditele de consum mi-am spus parerea si sunt de acord cu vala.
Despre masini la fel, mai ales in conditiile infrastructurii si traficului de la noi, e o prostie sa-ti iei o masina cat mai mare, cu motor cat mai puternic (consum pe masura), etc.
In plus:
- o masina cu 1(unu) km. la bord, pe care nu l-ai parcurs tu, este deja o masina second-hand si are un pret pe masura.
- o masina este un mijoc de locomotie si atat.
De aceea, sfatul este de cantarire atenta a tuturor acestor riscuri, si ramane acelasi: in conditiile actuale e bine sa stati departe de credite!
@ Ionut
una peste alta : corect !
cu singura mentiune ca la promisiunea bancii facuta concomitent catre doi proprietari pentru aceeasi moneda e nevoie de o ampla discutie separata, pentru ca din punctul meu de vedere progresul adus de acest sistem merita toate riscurile aferente …
@vala
Iti stau oricand la dispozitie…in limita timpului disponibil…
@ Ionut
3 minute ia iti sa-ti faci un blog …
si ne … afiliem
evident … in limita timpului disponibil …
@vala
Multumesc, dar raspunsul este, in continuare, nu (recunosc din motive subiective).
In plus e o inflatie de bloguri, unul in plus ar fi oarecum redundant. Cata vreme postez aici suntem practic “afiliati”.
practic …asa e …