Loading ...conform money.ro cele 10 porunci puncte ale programului de guvernare sunt:
1. Continuarea procesului de modernizare a statului
2. Elaborarea unor măsuri pentru relansarea economiei şi consolidarea creşterii economice … adica mentinere cota unica, cota TVA, adoptarea bugetului pe 2010, respectarea angajamentelor internationale, transa FMI
3. Susţinerea mediului de afaceri
4. Protejarea prin măsuri de solidaritate activă a categoriilor sociale afectate de condiţiile dificile.
5. Pomovarea şi adoptarea legii reformei sistemului de pensii şi a legii responsabilităţii fiscale.
6. Sprijinirea agriculturii prin măsuri concerete, modernizarea satului.
7. Lărgirea sferei drepturilor minorităţilor naţionale
8. Fructificarea avantajelor competitive ale României
9. Continuarea procesului de reformă în domeniul justiţiei, sănătăţii şi educaţiei.
10. Accelerarea sistemului de absorbţie a fondurilor europene
unghiul meu de vedere: punctele 1,3,5,6,8 si 9 sunt GARGARA
punctul 7 e un inutil tribut catre noua majoritate parlamentara, ca si cand era nevoie de el
punctele 2 si 10 sunt firesti, obligatorii si teoretic realizabile daca exista o minima vointa politica fara a fi dublata ( prea mult ) de incompetenta.
iata sugestia mea de program de guvernare, pe scurt :
- faceti autostrazi, nu 42 de km de pene’n cur … si eventual cu firme romanesti si daca se poate, nu toate din clientela politica …
- statul sa-si onoreze la timp TOATE obligatile in special cele financiare
- nu mai imprumutati bani din bancile romanesti, mai bine emiteti moneda … o inflatie de 9 % in 2010 nu e o tragedie
- restructurati sectorul bugerar … mai repede
- aplicati punctul 10 din programul vostru de guvernare … da’ pe bune
- mai putina gargara, mai multe fapte
haideti baieti ca se poate ! ( asta e o ironie nu o incurajare !)
și ce frumos sună toate pe hârtie. eventual de aceea roz, cartonată, pentru felicitări
@vala
Toate cele 10 puncte “e” gargara!
Cat despre programul de guvernare:
- Nu mai faceti voi NICI un kilometru de autostrada, lasati firmele private (nu conteaza ca-s romanesti sau straine) sa le faca si sa le exploateze exclusiv pe banii lor FARA nici un leu de la buget.
- de acord cu onorarea la timp a obligatiilor financiare, cu observatia ca acestea trebuie reduse drastic (ideal spre 0), nu sunteti in stare decat sa risipiti banii contribuabililor.
- nici nu mai imprumutati bani (din nici o banca), nici nu emiteti moneda, si, in general, restructurati-va (daca se poate pana la disparitie) si lasati economia in pace. Vreau piata libera 100% (inclusiv justitie, sanatate, invatamant), uitati de SUBVENTII (de orice fel), desfiintati monopolul asupra monedei si BNR-ul.
@ ionut
m-am gandit sa le dau o sansa … de asta am zis ca nu toate punctele sunt gargara
- cu firmele private care fac autostrazi si le exploateaza nu prea sunt de acord…si numai pentru ca nu exista firmele alea … cel putin acum pe criza …
- la obligatiile bugetare recunosc ca nu am fost explicit … nu ma refeream la salarii ci exclusiv la investitii … alea care s-au facut pana acum …asa scump si prost … si NU s-au platit … naspa pentru cei care le-au facut pentru ca nu sunt toti moguli si vor muri exact din cauza statului care le-a dat de lucru …
- sunt foarte de acord cu piata libera si stat minimal … dar la justitie? sanatate? invatamant ? … nu am imaginatia asa bogata …deci NU cred ca se poate … nu de alta dar ar costa 20.000 de euro o operatie de apendicita si nu ar fi una reusita … dupa care te-ar da in judecata un vreun avocat smecher ca ai miscat pe masa de operatie si de aia nu a reusit operatia…si alt judecator i-ar da dreptate … cred ca e inutil sa mai adaug ca toti ar fi absoventi de spiru haret …
- fara subventii in schimb sunt foarte de acord …iar referitor la desfintarea BNR … sa nu uitam ca e vorba doar de anul 2010 … personal as trece la euro prima data si apoi as desfinta BNR … si la euro nu putem trece cand vrem noi …
esti prea negativist … daca tu esti la 100 % … eu sunt doar la 90 % … mai ramane loc in felul asta de … un zambet … usor intepator …
sa traiesti … bine !
@vala
Cam cati kilometri de autostrada crezi ca facea bechtel (din 2004 pana in 2007, deci inainte de izbucnirea crizei) daca era proprietarul autostrazii si pe banii ei exclusiv? Eu zic ca autostrada era gata in perioada asta.
Cat despre “investitiile” statului uite un punct de vedere al lui bogdan glavan, cu care sunt perfect de acord:
http://www.logec.ro/2009/12/21/mos-craciun-aduce-investitii-publice/
Deci “statul” NU da de lucru, ci doar ci doar utilizeaza discretionar resursele si banii! Ce sa le urez celor care n-au inteles (inca) chestia asta si s-au incurcat (au facut “afaceri”) cu statul? Vorba ta : sa traiti bine!
- In cazul prezentat de tine, ar exista 1(UNU) singur caz in care operatia te-ar costa 20000 de euro (spitalul ala s-ar inchide in secunda 2 din lipsa de clienti), iar judecatorul ar iesi la “pensie” a 2-a zi. De acord, pe avocatul ala l-as angaja fara rezerve, cat despre faptul ca e “smecher” nu asta e definitia unui avocat?
Am spus BNR si continuu: valabil si pentru BCE, FED, etc. (intr-un cuvant bancile centrale). Ce vrei sunt anti keynesian convins, nici cu neoliberalismul nu ma impac mai deloc, iar plutocratia imi repugna profund.
Cat despre negativism, de vreo 10 ani ma lupt pe banii mei, cu “intelepciunea” si “buna credinta” ale statului si guver(nelor)nului.
Mai mult ca sigur in 2010 voi trai bine (planuiesc o vacanta de cca. jumatate de an in jurul lumii)
Impresia mea este ca ideile din articol sunt pertinente, dar la comentarii ionut vorbeste foarte explicit din postura celui caruia ii este insuficient cat de bine “ii merge” (desi in an de criza isi propune o “excursie” de o jumatate de an in jurul lumii), neglijand complet “punctul de vedere” al celor care de multe ori nici in concediul legal de odihna nu pot – NU sa plece in vilegiatura, da’ nici macar sa stea linistiti si sa se odihneasca in perspectiva inca unui an de munca, nevoiti fiind ca si atunci sa munceasca, fie – in cazul bun – pt ca numai atunci au destul timp si energie ca sa-si realizeze cate ceva mai laborios pe langa casa, fie chiar ca sunt nevoiti sa-si gaseasca pe undeva ceva suplimentar de muncit (platit), pt a reusi sa faca fata obligatiilor financiare.
Sa fie dansul sanatos si sa se bucure de roadele reusitei sale, da’ se pare ca – in optica dansului – de “DE-ASTIA” care nu se pot “descurca” mai bine nu mai e nevoie pe lume, mai bine sa “crape” (Biiip!) odata (daca oricum nu pot sa-si permita operatii de mii de euro), ca sa-i elibereze dansului preocuparile, lasa ca face dansul toate muncile necalificate. (Sau gaseste niste ingineri/finantisti/juristi/medici/etc pe care sa-i puna sa faca SI asta?) Oare (in optica dansului) de astia mai “marunti” CHIAR nu mai e nevoie? PE CINE ar mai angaja, astfel incat acele persoane (sau nici macar “persoane” nu sunt?) “sa aiba onoarea” de a se stradui (pe o nimica-toata) sa lucreze cu spor ca sa-i faca dansului profit?
Sa ma iertati amandoi (si dansul – ca reprezentant involuntar al unei intregi categorii – in calitate de subiect si destinatar subinteles al comentariului meu, si dumneata ca posesor al blogului unde postez) ca-mi “vars” aici amarul si frustrarile, da’-'ncep sa nu mai suport sa vad atata nepasare din partea “unora” la problemele (reale) ale “celorlalti” (mai ales la cele fundamentale, cum sunt viata, sanatatea, hrana sau chiar educatia, si mai ales cand se refera la intregi categorii socio-economice, in special la cele fara de care – fie ca acest lucru este constientizat, fie ca nu – acei “unii” nu ar mai reusi sa se “descurce” nici pe departe la fel de bine). Oare e CHIAR atat de greu de inteles faptul ca nu cu toti a fost mama-natura la fel de generoasa cu dotarea “de la mansarda”, si ca unii pur-si-simplu NU POT sa gandeasca in mod corect si eficace in termeni de eficienta (iar altora doar le-au fost imprejurarile potrivnice si n-au invatat niciodata CUM s-o faca – si poate nici macar nu-si dau seama ca AR TREBUI sa invete ceva)?
@vala
Cred ca vorbim impreuna si ne intelegem separat.
Firmele care nu ofera nici concediul de odihna TREBUIE sa dispara.
Cei care sunt dispusi sa munceasca pe-o nimica toata (pe principiul ” mircea fa-te ca lucrezi!”) nu intra in sfera mea de interes. Pentru mine femeia de serviciu care-si face treaba are o infinit mai multa valoare decat un director care o “freaca”.
Cu riscul sa devin redundant repet: masura unui capitalist este : profitul dar nu cu orice pret!
Oamenii trebuie sa inteleaga ca “viata, sanatatea, hrana sau chiar educatia” sunt prea importante pentru a fi lasate pe mana “statului”, si eu tocmai cu asta ma lupt. Trebuie sa rupem odata bariele astea impuse de un grup de indivizi, care ne programeaza de mici sa invatam obedienta in fata statului, sa acceptam toate mizeriile “sistemului” pe principiul asta-i viata, sunt prea mic sa schimb ceva!
Vala, n-o sa uit niciodata lectia pe care mi-a dat-o antrenorul de inot cand aveam 6 ani si jumatate: dupa initiere m-a aruncat pur si simplu in “hau” (asa mi se parea bazinul atunci).
@ ionut
o sa incep cu sfarsitul: lectia pe care ti-a dat-o antrenorul de inot este incontestabil gresita … si intamplator i-ai supravietuit … multi nu ar fi facut-o … modul spartan de educatie a murit odata cu Sparta … statul actual fie si unul minimal ar trebui sa aiba grija de cetatenii lui in niste limite, care includ sanatatea, justitia, educatia, infrastructura …
cred in statul minimal dar NU in absenta statului … oamenii in ansamblul lor nu sunt asa de educati si civilizati …
regret ca reduci statul la figurile triste care se perinda acum la televizor indiferent de culoarea politica
principul capitalist: “profitul dar nu cu orice pret”, ti-l impartasesc … mai ramane sa definim ce inseamna ” nu cu orice pret ” …
referirile la Bechtel in 2004-2007 sunt inutile, ACUM Bechtel NU ar face nici o autostrada in Romania pe banii ei …nimeni nu ar face …
investitiile statului roman sunt surprinse relativ corect de Bogdan … si …? oricum nu avem alta solutie …acum construirea de catre stat a unor autostrazi nu e o problema de infrastructura ci o masura anticriza … investitii mai poate sa faca statul si in alte domenii: canalizari, alimentari cu apa, campuri eoliene, spitale, etc .. desi cele 400 de sali de sport a lu’ nastase au fost un lung sir de smenuri, dar ele s-au facut si pentru asta l-am apreciat pe nastase … in esenta, asta e punctul meu de vedere acum: sa faca statul investitii chiar daca jumate din bani merg la clientela politica, repet, indiferent de culoare … macar ramane ceva …
@ Victor
relaxeaza-te … principial ai dreptate … dar inteleg si punctul lui ionut de vedere
PS. @ all: SUA e o plutocratie … si e responsabila de criza
PS @ Ionut : chiar 6 luni ? se vede ca n-ai copii
@ Ionut, se spune ca de la sublim la ridicol nu e decat un pas. niciunde in lumea civilziat justitia nu e privata. iar statul minimal e una si statul cvasi-absent pe care il predici tu, alta. nu toti oamenii sunt la fel de competitivi/performanti samd pt ca nu sunt masinarii. si nu toti pleca cu sanse egale, incepand cu educatia. mergi pe la sate si vei intelege ce spun. cine vrea stat cat mai impotent poate sa plece in paduri sau munti
@victor
“Oare e CHIAR atat de greu de inteles faptul ca nu cu toti a fost mama-natura la fel de generoasa cu dotarea “de la mansarda”, si ca unii pur-si-simplu NU POT sa gandeasca in mod corect si eficace in termeni de eficienta (iar altora doar le-au fost imprejurarile potrivnice si n-au invatat niciodata CUM s-o faca – si poate nici macar nu-si dau seama ca AR TREBUI sa invete ceva)?”
Secretul reusitei este sa pui omul potrivit la locul potrivit si sa nu-l fortezi sa faca mai mult decat vrea si-l duce capul pe el sa faca! Din 70 de colegi de munca, am vreo 8 din cei descrisi de tine in paragraful de mai sus, carora le-am gasit “locul”, si, cata vreme accepta veniturile pe care le ofer eu si nu pleaca in alta parte, totul e in regula si din partea mea si din partea lor. Eu sunt omul care ofera, initial, “credit” oricui dar, (vala poate sa confirme
), creditul nu e o obligatie insa odata accesat implica obligatii. Adica ‘geaba eu vreau sa te fac asociat in firma, daca tu vrei sa iesi la pensie incarcator -descarcator.
@ camil
Asa e, nicaieri justitia nu e privata, si de aceea peste tot, fara exceptie este corupta.
Sa merg pe la sate sa ce? Tu ai vazut cum arata satele romanesti in pofida accesului “gratuit” la educatie oferit de stat?
@vala
Sa le luam pe rand:
– asta-i lectia la cursurile de inot, daca ai copii si ii vei trimite vreodata sa practice sportul asta e bine sa stii sa n-ai vreo surpriza.
-oamenii sunt atat de civilizati si educati exact cat ii lasa si invata statul sa fie.
-axioma: orice investitie facuta de stat, fie ea autostrada, canalizare, alimentare cu apa, spital, etc. este si va fi un fiasco in comparatie cu una privata, si asta la nivel global.
– figurile triste care se prezinta acum si pururea la televizor, in toata lumea, INSEAMNA “statul”, fie el si supra stat (vezi u.e.).
-nu exista plutocratie in absenta statului!
P.S. Am o fata de 14 ani, care este (din clasa a 5-a) la o scola privata in anglia, cu regim de internat (foarte nedemocratic!), si care vine acasa de cateva ori pe an execeptand vacantele.
In concluzie:
@vala, victor, camil
Discutia asta e inutila si ii pun punct aici. De fapt orice discutie contradictorie intre un libertarian si orice altceva (neoliberal, social democrat, socialist, comunist, etc.) nu va avea ca final o conciliere a opiniilor, ultimii crezand in “statul tatucul salvator” ca solutie (fie ea si de avarie) a problemelor, eu crezand pe dos!
ionut, mie imi face impresia ca raspunsul adresat lui vala era la comentariul meu.
Eu nu intentionasem sa ma refer la firme care n-ar acorda concediul legal de odihna, ci la angajati care si in timpul concediului lor legal de odihna TOTUSI sunt nevoiti sa lucreze, fie la aceeasi firma, fie la alta (sau chiar la “particulari”, “cu ziua”).
Unii – chiar daca nu doar “SE FAC” ca muncesc, ci chiar sunt dispusi sa munceasca serios – nu au alta optiune decat sa munceasca pe nimica-toata, caci loc de munca mai bine platit nu gasesc, si decat sa moara de foame prefera sa munceasca chiar si pe prea putin – si sunt de admirat ca procedeaza asa in loc sa apuce calea (mai usoara) a delicventei (dar daca sunt atat de slab platiti, presupun ca nu se asteapta nimeni ca ei sa lucreze cu prea mult entuziasm). A propos, LA DUMNEATA femeia aia de serviciu care-si face treaba corect si constiincios nu TOT nimica-toata capata? DUMNEATA cum te-ai descurca (singur, fara eventualii copii pe care-i poate avea ea) cu cat ii platesti ei? (Directorului nu te intreb cat ii platesti – fie ca “o freaca”, fie ca isi vede de treaba.)
Esti cumva dumneata dispus sa subventionezi un spital care sa le fie accesibil si “amarastenilor” care nu-si pot permite servicii medicale platite? Dar vreo scoala, vreo statie de pompieri, ceva? Ca daca statul nu ofera “gratuit” (parca nu tot din taxele platite de noi le-ar oferi…) o multime de servicii, sarantocii nu mai au nici o sansa sa se “ridice” – ce facem, ne intoarcem la sistemul feudal al “boierilor”, sau ne indreptam spre sistemul castelor, ca in India?
vala, SI aceasta metoda, a aruncatului in apa, poate functiona, dar NUMAI in imprejurari controlate, sub supraveghere si in conditiile in care esti pregatit si gata sa sari pt a oferi ajutor (dar exista riscul ca incepand din acel moment copilul in cauza sa se teama de apa toata viata si sa refuze sa mai intre in ea). Acest comentariu e valabil si pt sensul metaforic.
Referitor la “cu orice pret” – mi-ai luat-o inainte.
Cu investitiile… pe langa drumuri (atat sosele si – eventual – autostrazi, cat si modernizarea infrastructurii feroviare), sa lasam noi deocamdata campurile eoliene si sa completam si modernizam sistemele centrale de irigatii, sa vedem de terminarea canalului Dunare – Bucuresti, sa vedem de terminarea nuclearoelectricei de la Cernavoda (si eventual inca una), cu alte cuvinte sa pornim cu realizarea elementelor necesare pt imbunatatirea (eficientizarea, sporirea, etc) productiei, si apoi putem sa ne gandim si la imbunatatirea vietii gen canalizare. (Era sa uit ca SI o flota de nave moderne ne-ar fi necesara – noua, ca natiune – desi recunosc faptul ca nu stiu CUM s-ar organiza lucrurile cu exploatarea ei, asta mai bine s-ar face “la privat”.) Energia “verde” deocamdata “nu-i de nasul nostru” (vorbind dpdv economic ), cere investitii mari si prelungite, si “returnarea” (daca este) e mica si foarte lenta, cred ca noi deocamdata nu putem sa ne permitem sa facem acest gen de investitii, cu retur atat de tardiv, noua ne trebuie ceva cu efect cat mai imediat in sensul cresterii PIB.
Referitor la pozitia mea, verifica te rog daca ceva din ceea ce am scris este exagerat, si mai confrunta te rog si cu sistemul dumitale propriu de criterii valorice, si comunica-mi cu ce am gresit (altfel decat eventual exagerand putin intr-O directie, pt a contrabalansa exagerarea lui in CEALALTA directie).
SUA DE CE nu si-ar asuma riscuri care i-ar aduce sansa de a se ridica si mai sus in fruntea lumii, cata vreme reuseste ca atat de usor urmarile “neplacute” ale concretizarii acestor riscuri sa le “descarce”, sa le imparta, in carca tuturor celorlalti (spre exemplu prin actuala devalorizare a dolarului)?
Jumatatea de an a lui ionut inseamna nu numai ca n-are copii, dar ca n-are nici alte responsabilitati proprii care sa reclame prezenta lui, macar si intermitent (iar copiii, daca-i are, e posibil sa fie ceva mai marisori si sa intentioneze sa-i plimbe si pe ei prin lume).
Camil, multumesc pt sintetizare!
P.S. Scuze, ionut, eu incepusem sa “confectionez” raspunsul inainte de a fi postat dumneata (desi l-am terminat si postat abia acum, dupa o pauza prelungita), altfel n-as fi continuat replicile CATRE DUMNEATA, dupa ce solicitasesi incetarea “ostilitatilor”.
@Victor
“A propos, LA DUMNEATA femeia aia de serviciu care-si face treaba corect si constiincios nu TOT nimica-toata capata?”
Raspunsul e nu. Desi nimica -toata asta e foarte relativ…
Eu m-am descurcat cativa ani cu mai putin decat “femeia de serviciu” respectiva.
Majoritatea directorilor se plateste singura (detin actiuni in firme).
Iar in ceea ce priveste “spitalul”, bineinteles ca NU sunt dispus sa subventionez unul (n-am obiceiul sa arunc banii pe geam), probabil ca atunci cand imi voi permite, voi putea sa construiesc si sa administrez (ma rog chiar daca nu personal, in cazul asta ar fi un esec mai mult ca sigur) unul. Ghililmelele inseamna ca “spitalul” este un termen generic, putand fi inlocuit cu orice altceva.
Cat despre concediul planuit, ar fi primul in ultimii 10 ani, si, mai mult, ar fi si un test in ceea ce priveste valabilitatea sistemului de afaceri pe care l-am implementat.
@ ionut
m-ai impresionat ! … fara ironie
cu 70 de locuri de munca si fata la studii in Anglia…
dar as ma mai preciza: stii fara indoiala ca majoritatea oamenilor NU sunt ca tine …
te poti lupta cu multe lucruri dar nu cu firea umana … de asta va trebui sa existe intotdeauna stat ( fara indoiala ca nu actualul stat roman, dar institutia statului trebuie sa existe … e in firea umana, nu pentru ca statul e tatucul salvator … asta e doar … noua religie, chiar daca nu e vazuta asa )
” oamenii sunt atat de civilizati si educati exact cat ii lasa si invata statul sa fie.” … si familia as adauga.
” axioma: orice investitie facuta de stat … ” … asa e … dar unghiul meu de vedere e ca nu avem de ales … cel mult putem ameliora niste efecte negative ale faptului ca exista stat
e in firea umana ca unii oameni sa vrea sa-i conduca pe altii … iar altii sa fi condusi … practic absenta statului e imposibila ! .. ia-o ca atare … in plus e imposibil de trasat un drum de parcurs intre organizarea de acum si o umanitate fara stat … mi se pare mai realist sa imi doresc un sistem cu un stat minimal si care sa faca investitii pentru cetatenii sai … e ceva mai putin … utopic …
si mai consider ca o dezbatere de idei nu e inutila fie si intre un libertarian si … orice altceva … din contra …
si sa ne imaginam ca de azi nu mai exista stat … in scurt timp stii ce vor face oamenii ? : un stat … chiar si firma ta e un mic stat … probabil mai libertarian ( in cazul in care se poate folosi gradul de comparatie ) … un stat in care unii sunt condusi si altii conduc
iti doresc excursie placuta … vad ca dormi putin noaptea .. deci mergi in excursie cat mai repede …
cu respect,
vala
ionut (scurt): 1. Ma alatur felicitarilor lui vala pt reusita – si sunt convins ca nu suntem singurii care gandim asa (chiar daca unii, in loc sa te felicite, resimt ciuda si invidie).
2. E normal sa gandesti asa referitor la “spital”, dar o unitate construita asa cum scrii dumneata ca eventual ai intentiona “nu este de nasul” (financiar) al “prostimii”, al “amarastenilor”. Ei ce sa faca, daca nu le este oferita alternativa nici de catre stat, nici de catre particulari?
3. (Valabil si pt vala): Alternativa la “stat” este fie o alta organizatie similara (adica de fapt TOT un fel de stat, chiar daca altfel botezat), fie anarhia. Te simti destul de “tare”, ionut, ca sa te aperi doar prin mijloacele care iti stau dumitale la indemana de cei care ar vrea (SIGUR!) sa te deposedeze cam de tot ceea ce ai, daca n-ar exista “low enforcement” (asa cu tare cum e acum sistemul)?
vala, educatia in sensul comportarii civilizate este PRIMORDIAL in sarcina parintilor, a familiei, statul urmand doar sa “netezeasca asperitatile” prea stridente, in cazul in care educatia de acasa a lipsit sau a fost deficitara/incorecta. Rolul statului de fapt nu este sa educe (in acest sens), ci sa se asigure (prin teama sau claustrare) ca cei “diferit” educati nu-i “asupresc” (cu violenta si/sau cu siretenie) pe ceilalti.
@Victor
” E normal sa gandesti asa referitor la “spital”, dar o unitate construita asa cum scrii dumneata ca eventual ai intentiona “nu este de nasul” (financiar) al “prostimii”, al “amarastenilor”.”
Nu m-am facut bine inteles. N-as construi un spital pentru “nasul” (financiar) al cuiva anume. Eu chiar cred in juramantul lui hipocrate si mai cred ca exista si medici care gandesc la fel ca mine.
3) Pentru mine existenta statului minim e acceptabila doar daca se ocupa cu apararea proprietatii private. Si, ca sa-ti raspund la intrebare, sunt de acord cu “reforma proprietatii asupra armelor”, in sensul ca sunt de parere ca fiecare cetatean ar trebui sa detina o arma pentru apararea proprietatii. ” Atentie! Proprietate privata. Veti fi impuscat”, imi place la nebunie.
@vala
1) Dorinta mea nu e sa conduc oamenii, ci sa-i invat sa se conduca singuri (statul n-are nici motivatia, nici resursele. si, mai ales, nici interesul sa faca asta, ca s-ar impusca singur, nu in picior in cap!). Oamenii, in marea lor majoritate, sunt si pot deveni ca mine, numai ca n-au descoperit inca asta. Sunt sigur ca stii ce a raspuns brancusi cand a fost intrebat cum a reusit sa creeze o statuie magnifica dintr-un bolovan: statuia exista dintotdeauna in interiorul acelui bolovan, eu n-am facut decat sa inlatur surplusul de piatra, si astfel s-o dezvalui.
2) Firmele e drept ca le-am inceput singur, dar au devenit ce sunt astazi numai si numai cu ajutorul colegilor mei si impreuna cu ei (toti cei 70, inclusiv “femeia de serviciu”).
3) “Statul” meu (firmele), ca forma de organizare, nu risipeste discretionar resursele si nu se ocupa cu agresiunea si furtul “cetatenilor” sai (cu atat mai putin al clientilor, patronii nostri de facto, adica cei care ne pun painea pe masa sau ne-o iau), iar acestia (”cetatenii”) au drepturi dar si obligatii pentru care raspund in fata “concetatenilor” (greselile, ca si “succesurile”, au intotdeauna un corespondent in “buzunarul” respectivului).
4) Dorm maxim 5-6 ore intr-o zi, si asta de la varsta de 16-17 ani. Scopurile concediului sunt cu totul altele, nu neaparat odihna, pentru asta voi avea timp destul la “pensie”(ceea ce sper ca se va intampla in maxim 10 ani, cand voi implini o jumatate de secol).
P.S. Fata sta la studii in anglia (si oriunde altundeva va mai dori), cat timp va avea bursa (conditie nediscutabila si asta nu din motive financiare). Daca nu, inapoi acasa, si, din momentul in care devine majora, la munca, sau ma rog, la ce vrea ea, dar pe banii ei nu pe ai mei.
Poate ca nu intelesesem eu bine…
“Iar in ceea ce priveste “spitalul”, bineinteles ca NU sunt dispus sa subventionez unul (n-am obiceiul sa arunc banii pe geam)…”
Asta nu se cam bate cap-in-cap cu
“Nu m-am facut bine inteles. N-as construi un spital pentru “nasul” (financiar) al cuiva anume. Eu chiar cred in juramantul lui hipocrate si mai cred ca exista si medici care gandesc la fel ca mine.”?
Juramantul lui Hippocrat se refera doar la aplicarea in cele mai bune conditii a tuturor cunostintelor medicale pt sanatatea pacientului, si la depunerea tuturor stradaniilor in interesul sau, si nu are absolut nimic de a face cu rentabilitatea economica, decat in sensul ca aplicarea lui in relatia cu “amarastenii” de care pomeneam eu se soldeaza cu necesitatea “subventionarii” mentionate de mine si respinse de dumneata. Altfel – ori esti rentabil (daca te adresezi exclusiv elitei economice), ori “te lasi”.
Iar libertatea proprietatii asupra armelor e mai degraba lama cu doua taisuri: TOT ea da dreptul la arma SI celui care intentioneaza sa te atace si care mai are si avantajul faptului ca – inevitabil – te poate lua prin surprindere,. caci dumneata nu poti sa fii in alerta non-stop (nici el, dar EL hotaraste cand sa atace, nu dumneata cand sa fii atacat). Anuntul mentionat de dumneata este ineficace si inoperabil cand dumneata ai o gaura in cap. (Nu uita ca de obicei cel mai agresivi si violenti sunt indivizii de tipul “bruta”, care au “franele” interioare – logice, psihice – ineficace si care sunt – intelectual si psihic – incapabili sa sustina competitia economica altfel decat insusindu-si prin forta si/sau viclenie rezultatul eforturilor celorlalti.)
Referitor la P.S., iti urez ca fata (si ceilalti copii pe care eventual poti sa-i ai, ca inca nu-i trecut timpul) sa o ia pe fagasul pe care o indrumi dumneata, ca sa nu ajungi vreodata sa regreti amarnic intransigenta de care ai dat dovada (si sa nu stii ce sa mai faci si cat – si cui – sa mai dai, numai sa o primesti inapoi “teafara”). Metoda sugerata de dumneata este FOARTE eficace – dar numai pana cand este eficace, dupa aceea, cand “scapi din mana” copilul, metoda ti se intoarce impotriva si te bantuie, nu mai ai argumente pt a convinge “cu frumosul”.
@Victor
1) In ceea ce priveste spitalul eu sunt cel care a gresit (la partea cu subventia). De fapt am vrut sa spun ca n-as subventiona nici unul dintre spitalele deja existente, de aici si confuzia.
2) In ceea ce priveste regimul proprietatii armelor, 2 observatii:
- tipul “bruta”, cei agresivi si violenti (eventual dereglati psihic), au deja (in pofida reglementarilor actuale) acces la arme. Tocmai asta e problema, ca cetatenii onesti nu au acces, iar brutele stiu foarte bine asta.
- de acord, nu poti fii in alerta non-stop, dar nici nu e nevoie. Sunt de ajuns cateva (hai sa zicem zeci ) de cazuri in care agresorii s-au ales cu cate un glonte-n cap. Incidenta agresiunilor va scadea drastic.
3) Metoda de educatie sugerata de mine este singura eficace, e drept pana cand…e eficace. Dar alta nu-i. In plus, sunt daca afirm ca sunt libertarian, sunt la modul absolut si continuu, inclusiv in ceea ce o priveste pe fata mea. Singurul sfat relevant pe care pot sa-l dau copilului meu este: orice vrei sa faci in viata fa cel mai bine si fii pregatit sa-ti asumi raspunderea si consecintele actelor tale. Si inca ceva: nu-ti minti niciodata copilul, nici cand e vorba de recompensa, nici de pedeapsa. Cand ai apucat sa spui da sau nu, se pot rasturna muntii, se poate narui lumea, oricat de greu ar fi, chiar daca ti se sparge sufletul in bucati, da-ul ramane da si nu-ul ramane nu. In proportie de 99% copii inteleg si-i insusesc aceasta lectie (cea mai importanta). Majoritatea problemelor va disparea. Esecul copiilor tai este 100% esecul tau ca parinte, educator, mentor si prieten (toate la un loc).
Intransigenta zici? Sorry, daca sa-mi tin o promisiune inseamna intransigenta atunci fie, ce conteaza cand te confrunti cu posibilitatea esecului in fata examenelor vietii unde, de obicei, nu exista sesiune de reexaminare?
CUM Sfantul am ajuns noi sa ne contrazicem pe tema educatiei si a medicinei pe blogul “saracului” vala (scuza-ne, vala!) si inca la comentariile – ci’ca – pe marginea unui articol referitor la caricatura de program de guvernare propus de (Biiip!)?
Hai, ca vad ca ai renuntat la ideea non-combat-ului, asa ca pot si eu “sa ma manifest”.
1. IN SFARSIT am inteles (si te rog sa ma corectezi daca am inteles gresit): dumneata nu esti de fapt impotriva ideii de a subventiona dumneata “medicina” aplicata “amarastenilor”, dar esti de acord sa subventionezi doar un “spital” alcatuit si condus dupa principiile dumitale si sub supravegherea cuiva in care ai incredere. Meritoriu si laudabil! (PE LANGA existenta unui “spital” bun care sa ofere “asistenta medicala” de calitate claselor defavorizate economic – sau macar SI lor, unde ele nu sunt excluse – ai mai SI institui un exemplu de modul in care cu multa bunavointa, pricepere si organizare, si cu suficienta – chiar daca relativ putina – subventionare poate fi oferit un asemenea “serviciu medical”.) (Si la mine ghilimelele indica faptul ca de fapt discutia se poarta “in principiu”, nefiind vorba neaparat de un spital si respectiv de domeniul medical.)
2. a). Asa este, delicventii (in principiu) au deja acces la arme de foc, dar pe de o parte nu chiar oricare delicvent (de regula “brutele” cu IQ-ul cat numarul la pantofi, cei mai periculosi, nu prea au – INCA) si nu chiar usor (acele arme – si munitia aferenta – trebuiesc aduse de undeva, ascunse, comercializate…), si sunt purtate “mai cu fereala” si mai rar, ca sa nu fie surprins “aiurea” posesorul cu ele asupra lui, si pe de alta nici cetatenilor cinstiti nu le este chiar imposibil sa si le procure (legal), ci doar se face cu multa bataie de cap.
b). – As prefera sa nu aflu – pentru cele cateva (zeci de) persoane “ciuruite” (din randul delicventilor) CAM CATE sute de persoane cumsecade vor fi avut aceeasi soarta. Nu degeaba oamenii obisnuiti sunt numiti “cumsecade”, ei ar fi in general FOARTE ezitanti in utilizarea armelor asupra vreunei alte persoane si in consecinta ar fi foarte… predispusi la a fi ei cei impuscati. (Sub amenintarea existentei armelor asupra “prazii” lor, multi delicventi “s-ar lasa de meserie”, dar cei care ar continua ar fi din start mult mai violenti si agresivi, pt a contrabalansa amenintarea suplimentara asupra lor.)
- INTOTDEAUNA agresorii prin surprindere au avantajul “primei lovituri”, si acestia vor fi intotdeauna delicventii (chiar si in cazul in care primul foc este tras de fostul cetatean cumsecade, care in acest fel devine delicvent; ramane deschisa dezbaterii oportunitatea de a introduce in domeniul legitimei aparari SI cazul ripostei la amenintarea asupra proprietatii, nu numai asupra persoanei). Cu cat aceasta prima lovitura e mai puternica si mai eficace in sensul incapacitarii victimei sa reactioneze, cu atat este favorizat infractorul violent, si prezenta armei de foc face ca eficacitatea acestei prime lovituri sa aibe consecinte mai apropiate de cele letale, si infractorii – spre deosebire de majoritatea cetatenilor onesti – nu vor ezita sa foloseasca arma.
In concluzie, eu TARE imi doresc sa ma fereasca Sfantul sa mai fiu “pe-aici” cand portul armelor se va fi liberalizat si generalizat. Din acest punct de vedere eu NU-mi doresc o societate asa cum este cea americana.
3. a). Nu sunt de acord ca aceasta metoda de educare este singura. Cu referire strict la inot (in mod concret), pe mine m-a invatat sa inot taica-meu (odihneasca-se in pace!) cand aveam cam trei ani, intr-o ALTA maniera: dupa ce imi explicase miscarile de inot, si ma pusese sa le exersez sustinut de mijloc (din ce in ce mai putin) de catre el, la un moment dat (la mare) cand eram singuri doar noi doi (fara altcineva “de-al nostru”, desi intr-o “mare” de necunoscuti) a intrat la apa mai adanca si m-a instiintat ca el continua sa se indeparteze spre larg pana cand pornesc eu spre el, si atunci se opreste. La inceput am ramas plangand in apa pana la pieptul meu de copilas (atat cat indraznisem sa naintez singur), apoi – dupa ce taica-meu, pe care il pierdusem din vedere, revenise la mal si s-a intors la mine prin alta parte – cand a repetat “figura” am pornit spre el cand era “la doi pasi”, am revenit impreuna spre tarm, din nou am inotat spre el spre larg, etc – si uite-asa am invatat sa inot si nearuncat in apa, si fara s-o urasc si/sau sa ma tem de ea.
Consider ca metoda este posibil de aplicat si la modul figurat, nu numai concret la deprinderea miscarilor pt inotatul propriu-zis.
b). Invataturile pe care le dai copilului dumitale consider ca sunt pertinente si corecte, PANA la “intransigenta” mentionata de mine. Dumneata nu esti de acord cu mine ca SI recunoasterea faptului ca ai pornit pe o cale gresita este ceva ce trebuie invatat? Si CE metoda mai buna de a-i fixa cuiva invatatura decat prin exemplu personal? Cred ca – dimpotriva – daca ai priceperea si norocul de a reusi de fiecare data sa alegi taman calea corecta, ar fi recomandabil ca din-cand-in-cand (rar) sa “gresesti” chiar si intentionat, tocmai pt “predarea” si fixarea ACESTEI lectii. Sau dumneata esti de parere ca este cazul sa-ti inveti copilul sa staruie in greseala, doar pt ca tine mortis “sa nu se rastoarne muntii” daca revine asupra ideii initiale, modificand-o?
Daca persisti in a fi atat de intransigent, iti urez sa ai norocul de a nu ti se indeparta copilul de dumneata (sufleteste, bineinteles) pana la a-si pierde interesul de a se re-apropia de dumneata, replicandu-ti doar “Da’ CE, n-am invatat bine lectia?”
@victor
1) Cu spitalul ma bucur ca am cazut de acord.
2) Exceptand criminalii, marea majoritate a celorlate agresiuni sunt asupra proprietatii private (inclusiv a persoanei care e tot proprietate), de genul furt, jaf, talharie, etc. Delincventii au scopul lor precis, furtul, de aceea se vor feri intotdeauna sa atace persoane care se pot apara, cu atat mai mult daca poseda arma, pentru ca nu acesta este scopul agresiunii.
3) a) In legatura cu inotul, am spus ca “lectia” data de antrenorul meu a fost data dupa procesul de initiere (care dureaza 6-7 sedinte) si, privind retrospectiv, bineinteles ca antrenorul era pregatit sa intervina daca ceva mergea rau, numai ca eu nu stiam asta atunci!
b) Invatarea din propriile greseli este o cu totul alta lectie, pe care eu unul cel putin, o practic si acum.
1. Cu “spitalul”, ma bucur ca am inteles; acolo era o “nota stridenta” fata de felul in care te percepusem (mai degraba te intuisem) eu pe dumneata din comentariile postate, si ma bucur ca era cauzata doar de o deficienta de exprimare care “lasase loc” pt neintelegere. “Caderea de acord” CHIAR nu era necesara, DOAR parerea dumitale era cea care conta – atata timp cat dumneata aveai toata autoritatea, intrucat dumneata erai cel “responsabil” si cu ideea, si cu finantarea, si cu organizarea, si cu selectarea personaului care s-o puna in aplicare – eu doar incercam sa-mi satisfac o curiozitate. Multumesc pt ca ai avut bunavointa sa ma lamuresti.
2. Marea majoritate a delicventilor, exact la fel ca si oricare alte categorii de persoane, fac – constient sau doar intuitiv, subconstient – o analiza a riscurilor asumate comparativ cu beneficiile preconizate. Exista, dar sunt relativ putini delicventii pt care “simtul etic” sa fie atat de “fin” “acordat” incat in mod definitiv si irevocabil sa ingaduiasca – neprovocat decat de lipsuri – doar comiterea de delicte non-violente; pe majoritatea delicventilor ii retine de la violenta mai putin repulsia ca atare pt violenta, si mai mult calculul logic al riscului suplimentarii pedepsei in cazul prinderii lor, si pt majoritatea lor violenta pana la care sunt dispusi sa mearga este invers proportionala cu marimea riscului de a fi prins si direct proportionala cu importanta “capturii” si cu sansa ca violenta sa reduca riscul. Da, vor prefera sa deposedeze de bunuri, in mod cat mai non-violent, persoane cat mai neajutorate (in special “gainarii”, delicventii marunti), dar pt multi dintre ei o prada insemnata si relativ slab “pazita” poate relativ usor sa conduca la decizia de a renunta la non-violenta, iar pt majoritatea lor metoda violenta cea mai rapida, lesnicioasa si eficienta (in sensul diminuarii riscului de a fi prinsi si al reducerii stanjenirii lor de catre “gazda” in timpul “operarii”) este cea letala (cu atat mai mult cu cat creste teama de o eventuala “retaliere” – tot cu violenta, eventual letala – din partea victimei care de-acum va fi presupusa a fi inarmata). Parca dimpotriva, creste riscul ca un delicvent surprins sa reactioneze cu violenta letala doar de frica ca persoana care il surprinde sa nu faca EA uz de violenta armata extrema.
Pana la urma, ESTE BINE sa ai mijloace eficace de aparare impotriva atacului odata declansat, dar si mai eficient este sa previi (pe cat posibil) sansa violentei (cel putin a celei extreme, prin arma de foc; spre deosebire de lovirea fizica, actiunea odata declansata prin apasarea pe tragaci nu mai exista ragazul de a te razgandi sa continui, fiindca “te-ai racorit” lovind, si-l auzi pe “preopinent” cum geme).
Atunci cand citesc si vad la TV cam ce se intampla (in privinta violentei) in SUA, PARCA totusi parerea mea ramane stabilita cea enuntata dinainte: eu NU-mi doresc liberalizarea si generalizarea portului de arma. PANA la violenta din timpul producerii unui delict in principiu non-violent, uita-te numai in jur si vezi cati “dezaxati” violenti verbal umbla pe strada; intr-un acces de furie paroxistica, crezi ca numai unul din acestia va scoate arma si o va si utiliza? De adolescentii – si chiar si copiii – care vor doar “sa faca pe grozavii” si produc incidente neintentionate, din insuficienta cunoastere a manuirii armei nici nu mai vorbesc.
3. a). BINEINTELES ca – referitor la inotul propriu-zis – antrenorul, fiind de profesie, ERA pregatit sa intervina daca ceva nu mergea bine, si bineinteles ca – intentiile lui fiind bune – nu te aruncase in apa nepregatit cu cunostinte teoretice elementare, dar EXACT asta era si obiectia mea referitoare la “inotul” (figurat) in “apa” vietii: dumneata NU esti de profesie parinte, dar ai putere de decizie, si in aceeasi propozitie enuntasesi si faptul ca intentionezi “s-o arunci in apa”, si principiul conform caruia daca nu reuseste copilul dumitale sa “inoate” este treaba lui, sa se descurce in restul vietii cum o putea si cum l-o duce capul si i-or face fata puterile, ca dumneata “iti iei mainile de pe el”. Ceea ce ma ingrijoreaza pe mine referitor la viitoarea evolutie a copilului dumitale este faptul ca ai si posibilitatea de a pune asta in aplicare EXACT asa cum ai enuntat-o. Sau am inteles eu gresit staruinta dumitale de a nu renunta la “intransigenta”?
b). E mult timp de cand am aflat ca geniile pot invata din analiza teoretica a posibilitatilor, oamenii destepti invata “pe pielea altora”, majoritatea noastra invatam “pe pielea noastra” (din propria experienta) si prostii nu se invata minte nicicum – asta la maturitate, cand – in principiu – esti invatat si deprins sa gandesti ceea ce faci. In copilarie, cea mai eficace invatatura este din exemplul parintilor (sau al altor persoane mature in care copilul are incredere). In concluzie, te rog sa fii foarte ponderat cu intransigenta MANIFESTATA (NU cea enuntata), poate fi periculos de aplicat. (Este FOARTE bine sa nu-ti minti copilul, dar unele exagerari – in limita bunului-simt – SUNT necesare pt a stimula focalizarea atentiei copilului asupra subiectului de invatat; asta insa nu inseamna ca trebuiesc si aplicate asa exagerate)
Scuze daca faptul de a-mi fi permis sa-ti dau EU sfaturi DUMITALE pare o impertinenta (dumneata deja ai dovedit ca stii sa te descurci), dar “meseria” de parinte este “alta gasca-’n alta traista”, si poate ca un sfat de la cineva mai in varsta (si trecut prin asta) nu e neavenit.
@Victor
2) Dezaxatii violenti verbal de pe strada devin brusc foarte tacuti la vederea unei arme (vorbesc din proprie experienta). Nu face greseala sa banuiesti hotii si talharii de prostie. Nu frica de pedeapsa statului ii face sa ezite pe ei (inchisorile mai au putin si devin lacasuri de binefacere turistica si de relaxare). Doar o riposta violenta si daca se poate de mai mare intensitate decat atacul ii opreste.
In plus , repet se vor gandi de zece ori daca sa atace proprietatea unui batran singur si de multe ori bolnav, stiind ca acesta poseda arma. De fapt eu sunt sigur ca vor considera ca nu merita riscul. Iar despre cei cu resurse materiale, care-si permit , exista deja destule sisteme de aparare (sigur nici unul dintre ele nefiind infailibil).
Daca mergem pe ideea enuntata de tine se pune intrebarea: de ce nu interzicem si topoarele ?
3) In ceea ce priveste intransigenta, repet nu exista alta cale, iar daca esti intransigent in mod discontinuu, n-are nici un rost, efortul este in zadar. In ceea ce priveste viitorul fetitei mele sunt pregatit sa pun in aplicare exact ceea ce am enuntat mai devreme. In fond nu vad care ar fi tragedia: se intoarce in tara, eventual intra in minunatul invatamant “gratuit” romanesc, reintra in “randul lumii” si…asta e. Sau, sta pe aici pana cand va constientiza eroarea facuta, si-o luam de la capat. In fond succesul este suma tuturor esecurilor anterioare. Important e sa nu te opresti.
1) De renuntat poti sa renunti oricand, de ce sa incepi de acum?
2) Ai parcurs deja jumatate din drum, daca renunti si te intorci, ai de parcurs exact cat daca mergi inainte, doar ca la capatul drumului te asteapta 2 rezultate diferite: esecul sau succesul.
P.S. e adevarat nu sunt “de profesie” parinte, dar printre altele, sunt “de ocupatie” parinte.
SPLENDIDA riposta!
MAI AM “obiectii”, dar opresc aici “tirul” replicilor, eventual cu posibilitatea de a relua in alt loc (pe acelasi blog sau pe altul): pe de o parte deja abuzam de ospitalitatea gazdei, si pe de alta parte este sezonul impacarii pana si a celor mai aprige contradictii in asteptarea (si pregatirea) noului an.
LA MULTI ANI TUTUROR!
P.S. Ma bucur ca am avut ocazia sa “te cunosc”, e o reala placere contrazicerea (argumentata) cu cineva care are ALTE argumente decat “ba pe-a mati-i”.
@Victor
Multumesc pentru aprecieri, reciproca e valabila!